Peste jumătate din sesizările depuse în 2019 la Curtea Constituţională au fost declarate inadmisibile. Care au fost motivele
Vizualizari:

Peste jumătate din sesizările depuse în 2019 la Curtea Constituţională au fost declarate inadmisibile. Care au fost motivele

Mai mult de jumătatea din sesizările depuse în 2019 la Curtea Constituţională au fost declarate inadmisibile, se arată în Raportul privind exercitarea jurisdicţiei constituţionale în anul 2019.

Potrivit Raportului, cel mai frecvent sesizările au fost respinse din cauza caracterului lor nefondat, acesta fiind determinat de:

  • neidentificarea circumstanţelor de drept care ar susţine argumentele autorului sesizării că dispoziţiile legale contestate nu sunt suficient de clare şi previzibile;
  • lipsa argumentelor pe care să se sprijine opinia autorului sesizării, fie autorul sesizării nu a demonstrat raportul contradictoriu dintre prevederile contestate şi Constituţie;
  • sesizarea viza o abordare in abstracto a problemelor de interpretare a legii, care nu are legătură cu fondul litigiului principal, fiind o actio popularis;
  • sesizarea nu viza probleme de constituţionalitate, ci se referea la interpretarea conţinutului unor norme juridice, prerogativă care aparţine instanţelor judecătoreşti în procesul de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţii concrete;
  • sesizarea nu viza pretinsa omisiune legislativă, ci aspecte de interpretare şi de aplicare a legii;
  • problema abordată de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate îşi avea sursa în interpretarea eronată a legii, şi nu în neclaritatea acesteia;
  • autorul nu a formulat o veritabilă critică de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile contestate, în realitate nefiind de acord cu modul de interpretare şi aplicare a acestora;
  • existenţa unei hotărâri sau decizii anterioare a Curţii având ca obiect prevederile contestate, fiind astfel repetate, sau constatările din jurisprudenţa anterioară au fost aplicabile mutatis mutandis, fără să fi intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe;
  • soluţionarea sesizării nu era de competenţa Curţii.

De asemenea, pe parcursul anului 2019, Curtea a stabilit mai multe deficienţe în ceea ce priveşte ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate:

  • dispoziţiile criticate au mai constituit obiect al unei sesizări a aceluiaşi autor, din perspectiva aceloraşi critici de neconstituţionalitate, fiind transmisă la Curte de către acelaşi judecător, iar Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea anterioară privind excepţia de neconstituţionalitate.
  • judecătorul nu a verificat, potrivit paragrafului 82 din Hotărârea nr. 2 din 9 februarie 2016, condiţiile pe care trebuie să le întrunească o sesizare şi a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională în mod repetat şi nejustificat.

În legătură cu aceste constatări, Curtea a informat Consiliului Superior al Magistraturii şi a solicitat măsuri de rigoare în vederea excluderii pe viitor a încălcării de către judecători a prevederilor legii şi a hotărârilor Curţii Constituţionale.

Obiecţii similare Curtea a avut şi faţă de avocaţi, care nu au respectat condiţiile specificate în paragraful 82 din Hotărârea nr. 2 din 9 februarie 2016. Curtea a reţinut că un avocat a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în mod repetat şi abuziv, având drept scop tergiversarea examinării cauzei. 

Prin urmare, Curtea a solicitat Uniunii Avocaţilor din Moldova să întreprindă măsurile necesare în vederea excluderii situaţiilor de încălcare de către avocaţi a prevederilor legii şi a hotărârilor Curţii Constituţionale, ridicării gradului de informare a acestora şi examinării posibilităţii de aplicare a răspunderii disciplinare faţă de avocaţii care comit astfel de abuzuri. 

Sursa: bizlaw.md.

Similare
RECOMANDĂRI